Eu i-am zis vântului

“I-am zis doar vântului c-aş vrea să vii  
şi gândul n-a ajuns la tine.   
    Normal că n-a ajuns, eşti prost?… 
Baloane cu aer cald pline  
de visuri şi speranţă, fără rost  
trimis-am, numai, ţie, tu… nu ştii.
Eu… i-am zis doar vântului c-aş vrea să vii.
    
Dar vântul nu-i postaş plătit de stat.  
    Si-n gândul meu noi suntem doi şi unul.  
Dar gândul meu e orb şi surdo-mut, şi-mi suferă stingher în minte…  
Cred c-am vorbit de… 4 ori. Gorunul  
sau cerul lângă care te-am văzut, care mi te-aducea aminte, 
e şi el dus… ingraţii, l-au tăiat…
Telefon, nu ti-am cerut, şi nu mi-ai dat.   
    
Ştiam că pleci doar la nişte rude  
şi că ai să te întorci, deci.   
    “Vin înapoi.” – Aşa ai spus şi tu.  
De minţit, nu… nu erau reci,  
nu-ndeajuns. Tu n-aveai de ce, nu?…  
Dar, drago, pleoapele îţi erau ude…   
  
Dac-ar avea măcar un pic de sens aş şti…  
Dar eu… ştiu doar că i-am zis vântului c-aş vrea să vii. “

by Eudoxiu